Joaca: metoda cea mai eficientă pentru a crea reflexe

Studiul Dr. Karyn Purvis: 400 vs. 10-20 de Repetări

Am 41 de ani și încă ador jocurile. Indiferent de forma lor:

• pe consolă;

• de societate;

• logice;

• puzzle-uri;

• sportive.

Mi-am creat viața în așa fel încât să mă pot juca în fiecare zi.

Cea mai bună strategie pe care o abordez în meseria mea este prin jocuri: Copiii adoră antrenamentele de jiu jitsu pentru că au ocazia să se joace mult.

În prezent sunt fericit că sunt tatăl unui băiat de aproape 10 ani, la fel de pasionat de jocuri ca mine.

Singura problemă e când ne certăm pe telecomanda de la PlayStation…

…Glumesc, evident. Că avem mai multe telecomenzi…

Ziua când nu mă voi mai juca va fi, probabil, ziua morții mele.

Nu concep viața fără joacă. De fapt, dacă mă întrebi, VIAȚA ESTE O JOACĂ.

Sau un film în care fiecare ne jucăm rocul principal.

Tu ce rol îți dorești să ai? Tragic sau de comedie? De erou sau de erou negativ? De om normal sau de om vestit? Eu îmi doresc să creez amintiri frumoase, atât mie, cât și celor din jurul meu.

Eu prefer abordarea jucăușă, chiar și în fața celor mai mari provocări ale vieții. Doar românul e expert în a face haz de necaz, nu-i așa?

Nu de puține ori am auzit de la părinții copiilor pe care îi antrenez că la ore e prea multă joacă și că le-ar plăcea să se facă mai multă tehnică.

Ceea ce nu au înțeles decât ulterior este că cei mici învață cu până la de 20 de ori mai repede dacă ceea ce asimilează este prin joacă și nu prin repetiții plictisitoare.

Hai să îți arăt studiul care dovedește științific ce ți-am spus mai sus.

Și doar dacă ești membru PREMIUM, la sfârșit, o să îți prezint alte 3 studii care dovedesc cât de importantă e JOACA.

Studiul Dr. Karyn Purvis: 400 vs. 10-20 de Repetări

Descoperirea Revoluționară

Dr. Karyn Purvis, co-fondatoarea Institutului Karyn Purvis pentru Dezvoltarea Copilului de la Universitatea Creștină din Texas, a făcut o descoperire remarcabilă în domeniul neuroștiinței. Cercetările sale au demonstrat o diferență majoră în formarea sinapselor cerebrale în funcție de contextul învățării.

Rezultatele Cercetării

Studiul Dr. Purvis a revelat că:

• Fără joc: sunt necesare aproximativ 400 de repetări pentru a crea o nouă sinapsă în creier.

• Cu joc: sunt necesare doar 10-20 de repetări pentru a forma aceeași sinapsă.

Mecanismul Neurobiologic

Cercetarea explică că jocul activează eliberarea de dopamină în creier, neurotransmițătorul asociat cu plăcerea și motivația. Dopamina nu doar că aduce bucurie, dar este esențială pentru memorie și gândirea critică. Când copiii sunt curioși și implicați în activități de joc, creierul lor eliberează dopamină în anticiparea ceva nou, ceea ce facilitează formarea rapidă a conexiunilor neuronale.

Implicațiile pentru Învățarea Motorie și Reflexele

Deși studiul Dr. Purvis se concentrează pe formarea sinapselor generale, principiile sale se aplică și în dezvoltarea abilităților motorii și formarea reflexelor. Cercetările în domeniul dezvoltării motorii arată că repetarea și consistența sunt cheia dezvoltării sănătoase a abilităților motorii grosiere.

Studiile privind reflexele primitive demonstrează că integrarea acestor reflexe prin activități de joc îmbunătățesc semnificativ abilitățile motorii, cognitive și emoționale ale copiilor. Copiii cu reflexe primitive neintegrate prezintă un nivel mai scăzut de eficiență motorie, iar exercițiile specifice accelerează procesul de integrare.

Concluzii și Implicații Practice

Pentru educatori și părinți, aceste descoperiri subliniază importanța integrării jocului în procesul educațional nu ca pe o pauză de la învățarea "serioasă", ci ca pe metoda primară de facilitare a dezvoltării cognitive, sociale și emoționale a copiilor.

Efectele pozitive ale jocului se manifestă în toate domeniile dezvoltării copilului: de la îmbunătățirea abilităților cognitive și sociale până la reducerea anxietății și creșterea motivației pentru învățare. Aceste beneficii sunt durabile și se mențin pe termen lung, făcând din joc un instrument indispensabil în educația timpurie.

Alte 3 studii despre joacă

Urmează material doar pentru membrii PREMIUM. Apasă butonul de UPGRADE doar dacă ești interesat de subiect.

Spoiler: Unul dintre studii e făcut de cercetătorii români!

1. Meta-analiza Învățării Bazate pe Joc în Educația Timpurie (2024)

Cel mai cuprinzător studiu recent, realizat de Manar S. Alotaibi de la Universitatea Najran, a analizat 136 de cercetări care au inclus 1,426 de participanți cu vârste între 3-8 ani. Această meta-analiză sistematică a demonstrat că învățarea bazată pe joc are efecte majore asupra dezvoltării